Enter your keyword

Cum gestionam violenta intre copii

Cum gestionam violenta intre copii

Cum gestionam violenta intre copii

Violenta in randul copiilor mici este frecvent intalnita. Cum reactionezi atunci cand copilul loveste sau este lovit in parc?

Majoritatea copiilor mai mici de 3 ani trec printr-o perioada in care sunt violenti.
Asta se intampla deoarece mijloacele lor de comunicare sunt inca limitate, dorinta de independenta e crescuta, iar autocontrolul e o arta pe care o stapanesc prea putin. Desigur, aceste lucruri sunt o slaba consolare daca micutul tau a incasat-o, sau daca mamicile te privesc dezaprobator in parc, desi numai tu stii de cate ori i-ai spus copilului ca nu e bine sa loveasca.
Cum procedez in momentul in care exista un moment violent intre copii?

In primul rand, trebuie oprita agresiunea. Opreste ferm mana agresorului, priveste-l in ochi si spune-i de ce nu e bine sa loveasca. Nu te lansa in explicatii complicate, formuleaza ideea scurt si clar: Nu lovim pentru ca ii ranim pe cei din jur. Nu lovim pentru ca doare.

Daca copilul tau este cel care a lovit, si pare sa se linisteasca si sa iti accepte interventia, poti continua discutia in acelasi loc. Daca insa copilul este in continuare agitat, nervos si nemultumit ca nu il lasi sa se manifeste, este o idee buna sa il iei in brate si sa parasiti locul in care s-a petrecut agresiunea.
Uneori, copiii nu reusesc sa se calmeze pana nu sunt scosi din decorul respectiv. In plus, plecand, eviti sa declansezi o scena sub privirile martorilor.
Este bine ca disciplinarea copiilor sa se petreaca fara martori, care, vrand nevrand, pun o mare presiune pe umerii parintilor. In public, ajungi uneori sa reactionezi asa cum stii ca se asteapta ceilalti sa o faci. Mai mult decat atat, cu cat sunt mai multi martori, cu atat e mai mare probabilitatea ca cineva sa intervina cu sfaturi de atotstiutori. Si daca e sa ne gandim bine, si noi preferam ca atunci cand gresim sa fim corectati in particular, nu in gura mare in fata tuturor!
Odata ce copilul, fie ca e victima sau agresor, este ceva mai calm si pare dispus sa te asculte, ajuta-l sa isi verbalizeze trairile. Este foarte important sa le validam emotiile pe care le-au trait si sa ii ajutam sa le comunice pe viitor.
Spune-i copilului ca stii ca s-a infuriat. Daca stii exact ce anume a declansat conflictul, spune-i si asta: stiu ca te-ai suparat pentru ca a luat jucaria ta. Stiu ca te-ai infuriat pentru ca nu iti placea cum se juca cu jucaria ta. Stiu ca te-ai suparat pentru ca nu a vrut sa faceti schimb de jucarii.
Daca micutul tau a fost victima, este cel putin la fel de important sa vorbesti cu el. Stiu ca suferi pentru ca celalalt copil te-a lovit. Te mai doare? Te inteleg ca esti speriat.
Nu incerca sa minimizezi incidentul, in ideea ca va uita. Copiii, chiar si cei mai mici, au o memorie fantastica si e probabil sa isi aminteasca de agresorul respectiv si peste cateva luni. In plus, este lipsit de respect fata de copil sa ii spui Lasa ca nu te doare, nu te-a lovit asa de tare.
Daca micutul tau este violent, incearca sa afli ce se ascunde in spatele acestei violente.
Unii copii lovesc pentru ca nu stiu sa isi exprime dorintele. Altii lovesc pentru ca cer disperati mai multa atentie din partea parintilor. Altii devin violenti atunci cand se simt inconfortabil, poate pentru ca le este foame, sau sete, le e cald sau sunt obositi.
Uneori, violenta e generata pur si simplu de frustrarea faptului ca au mult prea putin control asupra propriilor vieti. Unii copii sunt de exemplu pisalogiti intruna cand sunt in parc, adultii care ii insotesc pe dau in permanenta indicatii despre unde sa se joace, cum sa se joace, ce sa faca, cum si cu cine. Copiii carora li se dau mai putine ordine si mai multe alternative sunt mult mai rar violenti.
Este esential ca interdictia de a lovi sa fie insotita de alternative tolerabile si permise. Uneori copiii lovesc petru ca asta este, instinctiv, prima reactie care le vine in minte, pur si simplu nu stiu cum altfel sa rezolve problema.
De aceea este important sa ii inveti ce pot face:
Sa vorbeasca. Iti poti ajuta copilul sa invete sa isi exprime dorintele si nemultumirile in cuvinte. Uneori, este suficient sa spuna NU. Totusi, atunci cand nu-ul lor nu este respectat, este posibil ca cel mic sa revina la solutia lovitului.
Sa plece. Atunci cand le displace un anumit joc sau un anumit copil, pot pur si simplu sa plece de acolo, in loc sa loveasca.
Sa bata din picioare. Este faimoasa reactia domnului Goe, care bate din picior. Este un exemplu larg raspandit cand vine vorba de „asa nu” si este perceput ca o manifestare suprema a rasfatului si impertinentei.
Totusi, uneori copiii au nevoie sa isi exteriorizeze emotiile intr-o forma fizica. Daca sunteti acasa, ii poti da copilului o perna in care sa dea cu pumnii, insa in parc, tropaitul pe loc este o cale minunata de descarcare a energiilor negative acumulate.
Sa ceara ajutorul. E bine ca cei mici sa invete sa gaseasca solutii pentru problemele lor, dar, pe termen lung, este cel putin la fel de important sa stie cand sa ceara ajutorul unui adult intr-o situatie care ii depaseste.
Ce sa NU FACI NICIODATA?
Sa nu iti lovesti NICIODATA copilul. Copiii stiu ca parintii lor ii iubesc, iar parintii sunt modelul copiilor lor.
Daca tu il lovesti pe el, copilul tau, caruia ii spui ca il iubesti, nu faci decat sa transmiti mai multe mesaje gresite: ca violenta este permisa, ca este justificata in anumite momente, ca este o manifestare normala intre persoane care se iubesc. Nu te poti astepta ca un copil pe care il plesnesti atunci cand nu te asculta, sa nu recurga la randul sau la violenta atunci cand se simte depasit de o anumita situatie!

sursa :Clubul Bebelusilor

0 comentarii

Post a Comment

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.